Xbacklight- luminozitate display

 În cazul multor laptopuri tastele funcționale responsabile de luminozitate nu funcționează în Linux. Unele medii grafice suplinesc prin posibilitatea setării luminozității în mod grafic, de exemplu în KDE putem seta luminozitatea în systemsettings- power management- energy savings- display brightness.

 În alte medii nu există aceste setări, sau acestea nu funcționează, luminozitatea rămânând la 100%, uneori se întâmplă același lucru și-n Kde, eu folosesc mediile testing și Kde unstable, așa că de ceva vreme nu mai pot seta luminozitatea. Varianta câștigătoare este xbacklight, utilitar CLI de setare a luminozității. Putem folosi xbacklight direct în terminal sau putem crea aliasuri, scripturi, funcții bash, putem seta hotkeys.
xbacklight -inc procent     = creștem luminozitatea (inc= increase)
xbacklight -inc 10               = va mări luminozitatea cu 10%
xbacklight -dec procent    = micșorăm luminozitatea (dec= decrease)
xbacklight -dec 5                = va micșora luminozitatea cu 5%
xbacklight -set procent     = setăm luminozitatea la un anumit nivel
xbacklight -set 80               = va seta luminozitatea la 80%

 În imaginea precedentă bifăm reglarea luminozității (1), alegem nivelul acesteia (2). Dacă nu funcționează și dorim automatizarea procesului facem un script bash în care trecem luminozitatea dorită, bifăm rularea acelui script (3) și selectăm scriptul (4). Eu am 3 scripturi, câte unul pentru fiecare stare a bateriei, AC, baterie și baterie la nivel scăzut. De exemplu pentru AC am fișierul ~/Scripts/xbacklight-ac cu conținutul:
#!/bin/bash
xbacklitgh -set 80
 Chiar dacă laptopul e pe încărcare, 100% mi se pare prea mult, prefer o luminozitate mai mică. Iar în cazul funcționării pe baterie, luminozitea scăzută va prelungi durata de funcționare. Pentru baterie am alt fișier:
#!/bin/bash
xbacklitgh -set 60
Iar pentru baterie la un nivel redus:
#!/bin/bash
xbacklitgh -set 45

 Pentru alte DE/ WM sugerez crearea unui script bash (un fișier text executabil ce va conține ceva similar celor de mai sus) adăugat la autostart, astfel ca la boot să se seteze luminozitea dorită direct.

 O altă variantă ar fi alocarea unor hotkeys (chei rapide= scurtături de taste), în Kde este foarte simplu: systemsettings-  shortcuts and gestures- custom shortcuts- edit- new- global shortcuts- command/ url, scriem un nume sugestiv, apăsăm combinația de taste aleasă (Trigger), scriem comanda ce se va executa la apăsarea combinației (Action), Apply.
 De exemplu am alocat combinația Fn+F2 comenzii xbacklight -set 60 și Fn+F3 comenzii xbacklight -set 80. Astfel am reușit oarecum să folosesc tastele funcționale specifice modificării luminozității pentru scopul lor declarat.

LE: până la urmă am rezolvat complet problema: http://stressat.blogspot.ro/2013/06/reglare-luminozitate-display-intel.html

Last

 Aflați când, cum și unde v-ați logat în sistem cu comanda last sau lastb. În funcție de vechimea instalării (eu am instalat Arch acum vreun an și-o leacă, când am cumpărat laptopul, deci primesc un cârnaț respectabil...) primiți un output destul de lung, în partea de sus sunt ultimele logări. Dacă folosiți ceva rolling-release dați  last -număr adică last -10 pentru ultimele 10 logări, că altfel dați scroll până faceți bătături:
shogun   pts/2        :0               Sun May 19 14:44   still logged in  
shogun   tty1                          Sun May 19 14:00   still logged in  
shogun   pts/2        :0               Sun May 19 13:29 - 14:07  (00:37)   
shogun   pts/2        :0               Sun May 19 13:09 - 13:10  (00:01)   
shogun   tty2                          Sun May 19 13:01 - 13:01  (00:00)   
shogun   pts/1        :0               Sun May 19 12:31   still logged in  
shogun   pts/0        :0               Sun May 19 12:30   still logged in  
shogun   :0                            Sun May 19 12:29   still logged in  
reboot   system boot  3.9.2-2-ck       Sun May 19 12:29 - 14:44  (02:14)   
shogun   pts/1        :0               Sun May 19 08:55 - down   (00:22)   


wtmp begins Sun Apr 15 10:59:57 2012

 Outputul e intuitiv și sugestiv, și util dacă vă ”spionați” juniorii, deh, ca omu' responsabil, să vedeți când a intrat pe PC . Zic juniorii, că nevasta nu va recunoaște niciodată că last știe ce spune!!!  ;)  Mai ales dacă s-a lăsat cu belele...

Rtcwake

 Folosim sleep (suspend to RAM) sau hibernate (suspend to disk) și vrem ca laptopul nostru (sau desktopul) să iasă automat din această stare după un anumit timp sau la o anumită oră.
 Rtcwake (real time clock wake) este ceea ce ne trebuie, poate suspenda sesiunea noastră în RAM (-m mem), disk (-m disk), intra în standby (-m standby), afișează suspendările programate (-m show), se pot anula comenzile precedente (-m disable), și multe altele, vedeți man rtcwake. Trebuie folosit ca root sau cu sudo, putem seta în /etc/sudoers să fie executată fără parolă.

 EXEMPLE:
sudo rtcwake [options] [-d device] [-m standby_mode] {-t time_t|-s seconds}
sudo rtcwake -m mem -s 3600                                                    = suspendare în RAM (sleep) și trezire automată după 3600 secunde (1 h)
sudo rtcwake -m disk -s 7200                                                     = suspendare pe disc și trezire după 7200 secunde (2 ore)
sudo rtcwake -m mem -l -t $(date +%s -d '17:30')                 = sleep și trezire la ora 17:30 în aceeași zi, deci la o anumită oră stabilită după caz
sudo rtcwake -m no -l -t $(date +%s -d 'tomorrow 05:30')  = este programată trezirea pentru a doua zi la ora 05:30, dar nu intră în acel moment în sleep sau hibernate, comanda de suspendare a sesiunii va trebui dată ulterior (sudo systemctl suspend {sudo systemctl hibernate} în terminal în Archlinux, sau din meniu- leave- sleep), la orice oră dorim, de obicei ora de culcare, 10:00, 11:42, 01:17, șamd

 Putem folosi chiar laptopul ca pe un ceas deșteptător (nu neapărat pentru trezire, pentru uituci ca mine e o atenționare că laptopul a revenit la viață...), combinând o altă comandă la rtcwake, de exemplu un player audio/ video:
sudo rtcwake -m no -l -t $(date +%s -d 'tomorrow 05:30') && mplayer cale-către-un-fișier-audio-sau-video
 Putem crea un alias în .bashrc sau folosi crontab pentru automatizarea procesului. În Kde e simplu de stabilit o sarcină de rulat la o anumită oră în systemsettings- task scheduler- personal cron- new task- ...

PC-BSD 9.1

 Pc-Bsd? Nu e Linux, dar e Unix, e înrudit cu Linux și e o alternativă la acesta. Ca să fim clari, Pc-Bsd nu e o versiune/ variantă/ distribuție/ fork BSD, e pur și simplu FreeBsd personalizat pentru PC-uri, c-un installer grafic, cu interfață grafică, cu ceva unelte/ utilitare user- friendly. E ceea ce putem obține după instalarea FreeBsd + câteva ore de documentări+ instalări.

 CONCLUZII
 Normal, respectând motto- ul blogului (tentativă haotică...), încep cu concluziile!
+ E un OS sigur, stabil, robust, se mișcă bine, are documentație gârlă, consumul CPU/ RAM e similar cu cel din Linux, temperaturile CPU/ hdd la fel, Kde se mișcă fluent, lin, aplicațiile GUI sunt aceleași ca-n Linux, are un feel $ look cunoscut, aplicațiile gtk sunt deja personalizate, aranjate.

- Citiți categoria ”PERSONALIZARE”. :D

 DOWNLOAD
http://www.pcbsd.org/en/download.html

 DOCUMENTAȚIE
http://wiki.pcbsd.org/index.php/PC-BSD%C2%AE_Users_Handbook

 INSTALARE
 Instalarea este simplă, comparabilă cu instalarea unei distribuții GNU/ Linux user-friendly, gen Rosa, Mageia, Ubuntu, OpenSuse, etc. Nu-mi propun să fac un ghid de instalare Pc-Bsd, nici măcar un ghid de personalizare, acest material este (sau mă rog se vrea a fi...) un review, descrierea experienței mele cu Pc-Bsd!
 Daaaar, se zice că Pc-Bsd este pentru BSD ce e Ubuntu pentru Linux, așa că iată un asemenea ghid, e pentru versiunea 9.0, dar e ok:
http://www.rpc-forum.ro/showthread.php?t=2505

 Pe scurt:
1- Pc-Bsd nu are utilitar de partiționare, deci trebuie să avem partițiile create;
2- trebuie instalat neapărat pe o partiție primară; partiția aleasă va fi formatată de installer ca UFS sau ZFS/ ZFS e ultimul ”răcnet” în materie de file system, cel puți așa spun băieții ăștia, dar necesită ceva RAM, > 4 GB; io fiind cam tare de urechi încă n-am auzit răcnetul respectiv, mai aștept...;
3- ardem un dvd sau băgăm imaginea pe un stick USB, setăm în BIOS boot-area de pe unitate optică/ usb și trecem la treabă;
4- limba de instalare va fi engleza, nu are română;
5- avem posibilitatea de-a alege ce DE/ WM instalăm;
6- installer-ul detectează hardware-ul nostru, apăsați primul buton din stânga jos și dacă aveți noroc veți vedea așa ceva:

 Ceea ce înseamnă că totul e ok, veți avea driver video, sunet, wireless. Ceea ce m-a impresionat plăcut a fost la prima boot-are când mi s-au cerut datele de autentificare la rețeaua wireless și am avut conexiune imediat... Frumos, bravo lor!
7- după cum ați putut observa din screenshot-ul precedent, oamenii ”notează”, numesc, denumesc altfel dispozitivele:
- partiție = slice (felie, porție, bucată, etc)
- /dev/sda = /dev/ada0 (primul hard drive/ disc)
- /dev/sda1 = /dev/adaos1 (prima partiție de pe primul disc)
- /dev/sdb3 = /dev/ada1s3 (a treia partiție de pe al doilea disc)
8- nu folosește Grub ci un bootloader dedicat, dacă încercați un dual- boot cu Linux recomand re- instalarea Grub al Linux și adăugarea Pc-Bsd în /boot/grub/grub.cfg:
menuentry "Pc-BSD 9.1" {
set root=(hd0,1)
chainloader +1
}

pentru Pcbsd instalat pe prima partiție a primului disc (/dev/sda1 în Linux, /dev/ada0s1 în Bsd); înlocuiți (hd0,1) cu echivalentul personal.

 PERSONALIZARE
 Ok, am instalat sistemul, am reboot-at, am setat conexiunea la net, am intrat în interfața grafică (KDE în cazul meu/ Kde 4.9.3, nu-i chiar ultima versiune, dar e ok, e una stabilă, asta-i ceea ce-și propun maintainerii BSD).
 Urmează ceea ce s-ar putea considera o critică, nu e! Sunt doar câteva constatări ale setărilor implicite, default, impresii personale.
 Unele probleme se datorează nepriceperii mele, altele sunt să zicem normale/ comune: nu poți monta/ citi ext4 în Bsd, dar nici ZFS în Linux! :D
 Dacă un user de BSD ar testa Linux sunt convins c-ar putea da la fel de multe exemple de ”probleme”.

 E foarte posibil să nu aveți sonor, trebuie ales dispozitivul audio potrivit:
Control Panel- Sound configuration- alegeți placa audio.

 Pc-Bsd nu folosește alsa sau pulse-audio, ci oss4. Mai rămân câteva mici bube, să dau un exemplu: pornesc moc în konsole, sonorul e la 80%, pun pauză, la revenire sonorul e la 45%. Nimic dramatic.

 Aplicațiile cu care suntem obișnuiți din Linux sunt prezente: Audacious, k3b, smplayer, pidgin, firefox, dolphin, ksnapshot, etc, chiar și majoritatea celor CLI, youtube-viewer, htop, mc, moc, etc.

 Este prezent un manager de pachete numit AppCafe, este ok,este inferior managerelor precun Apper, Synaptic, etc, dar își face treaba.
 În linia de comandă putem folosi managerul de pachete FreeBsd (pkg_add, pkg_info, pkg_delete, etc) sau cel dedicat Pc-Bsd (pbi_add, pbi_delete, etc) sau instalarea din porturi (cd /usr/ports/shells/bash/ && make install clean).

 Utilitarele pentru setările de sistem (systemsettings specific KDE și PC-BSD Control Panel specific Pc-Bsd) se cam calcă pe bătături uneori, devine dificil să vezi unde anume faci o setare. Dar system settings e integrat în Control Panel, deci e oarecum intuitiv după prima jumate de oră și primele ”urări de bine strămoșești” adresate autorilor.

 Logare automată în Kde? Nu căutați kdmrc (fișierul de configurări al Kdm/ managerul de boot al Kde), nu există, ca de altfel nici Kdm... Managerul de boot al Kde4 este... Gdm. :(
 Vedeți în Control Panel categoria GDM configuration:

Shell-ul implicit este csh nu bash. Ok, nu-i un capăt de țară, dar bash este superior, este rezultatul evoluției shell-urilor, are toate facilitățile tuturor celorlalte shell-uri: http://www.shlomifish.org/open-source/anti/csh/
 Așa că:
1- instalăm bash:
pkg_add -r bash
2- adăugăm bash listei de shell-uri disponibile în sistem:
echo /usr/local/bin/bash >> /etc/shells
3- setăm bash ca shell implicit pentru userul nostru:
chsh -s /usr/local/bin/bash nume-user
(chsh -s /usr/local/bin/bash dan
și
chsh -s /usr/local/bin/bash root
de exemplu)
 Sau putem folosi usermod:
usermod -s /usr/local/bin/bash dan

 Implicit se instalează driverul video vesa, deci nu avem accelerare grafică, nu avem efecte 3d, nu avem transparență, etc.
1- instalăm driverul (Intel în cazul meu):
pkg_add -r xf86-video-intel
2-  setăm în Control Panel driverul, rezoluția, etc. Dar nu pe loc, ci la următorul boot.

 Am zis boot? Durează ceva mai mult ca-n Linux (Arch Linux la mine), 30- 35 secunde comparativ cu 15-18 secunde Arch. Nu bootăm de 15 ori pe zi, e ok.
 Închidere? Nu durează mult, problema e că meniul de Leave nu are opțiunile Shutdown sau Reboot, doar Leave (adică Log out), urmând ca apoi să închidem din fereastra Gdm... În meniu (Kickoff sau Application Launcher Menu, cel implicit) putem adăuga la Acțiuni Shutdown și Restart cu clic dreapta pe meniu- Application Launcher Menu settings- bifăm Restart și Shutdown. Sau putem instala Kdm și șterge Gdm!

 Dropbox nu are o implementare, singurele variante sunt cele din browser sau Wine (mai bine mă lipsesc!).

 Partițiile ext4 oficial sunt recunoscute, io n-am reușit cu nici un chip să citesc de pe ele, chiar dacă sunt montate!

 Stickurile USB, unul de 4 GB, altul de 16 GB, ambele formatate ortodox (FAT 32, poate că BSD fiind american nu suportă grăsimile?) pot fi montate implicit, dar nu citite/ scrise, apar ca fiind goale. După ce-l deposedăm pe root de ele (chown...) putem scrie pe ele, dar tot nu vedem conținutul scris în Linux sau Windows). Ciudățel lucru, bănuiesc că greșesc eu undeva, dacă nu uit de chestia asta mai caut.
 LE: curios lucru, chestiile puse pe stick în Linux nu sunt văzute în PC-BSD, iar datele copiate din PCBSD nu sunt vizibile în Linux... Mai mult de atât după ce-am copiat date pe stick din Bsd nu mai pot folosi stick- urile pe Linux, deci a fost necesară re- formatarea acestora.

 V-a mâncat zilele flashplayer pe Linux? Glumiți? N-ați văzut cum merge pe Bsd, nu au pachet nativ, e doar pachetul Linux emulat: linux-f10-flashplugin, crash-uie de mai mare dragul, nici gnash nu-i mai breaz, dar există gtk-youtube-viewer, minitube, youtube-viewer, etc, adică aplicații serioase, nu ca flash, poate chiar e bine că nu puteți folosi sărăcia de flash!

 Tastele funcționale și scroll-ul la touchpad (Elantech/ pe Linux merge ok după instalarea synaptiks) nu merg pe un laptop Samsung np300v5z (i3 2310M/ 2,1 Ghz, 8GB Ram).

 Sudo e instalat implicit și setat pentru ca userii din grupul wheel să poată folosi sudo. Dacă cunosc parola userului root, pentru siguranță! Frumos! Putem schimba setările ca root cu visudo. Fișierul de configurare nu e /etc/sudoers ci /usr/local/etc/sudoers dacă nu ne împăcăm cu vi și vrem să folosim mcedit , nano sau altceva.

 Ctrl+Alt+F1, ..., Ctrl+Alt+F6 nu vă duc într-un terminal tty, apare doar un ecran plin de pete colorate, mai exact imaginea displayului X dar ștearsă, spălăcită. X server nu e-n tty7 ci-n tty9 (Ctrl+Alt+F9).

 În fine, aș încheia spunând că:
1- există mici diferențe între Linux și Bsd;
2- la suportul hardware și numărul de aplicații (mai ales cele CLI care mă interesează pe mine, la cele cu GUI e mai echilibrată situația) Linux câștigă detașat;
3- dacă situația ar fi inversată și un user de BSD ar testa Linux s-ar simți și el puțintel în bătaia vântului, ca mine acum; posibil ca multe probleme să aibă soluții, trebuie doar găsite și aplicate;
4- PC-BSD e o alternativă viabilă, interesantă și bine de luat în seamă! Dacă dispare Linuxul... :D

 Linux: Get it up, keep it up... Viagra for the PC!