Consum mare CPU în Kde 4.10

 Archlinux/ Kde 4.10/ Qt 4.8.4/ kernel 3.7.8-1-ck
  Asta folosesc eu, dar se poate întâmpla în orice distribuție cu Kde.
 Dacă observați un consum CPU mult mai mare decât pe obicei în Kde, iar de vină este plasma-desktop (putem verifica cu top sau htop), dați în terminal comenzile următoare (copy-paste la grămadă!):

kquitapp plasma-desktop
sleep 20s
mkdir -p $HOME/plasma-config/
mv $(kde4-config --localprefix)/share/config/plasma-desktop* $HOME/plasma-config/
plasma-desktop & 

În screenshoturi se vede consumul înainte și după ”remediere”.

 Comenzile de mai sus echivalează de fapt cu
rm -r ~/.kde4/share/config/plasma*
urmată de o relogare în Kde, șterg toate fișierele de setări ale plasma-desktop, deci după relogare în Kde/ reboot vom avea un aspect ca după un  fresh install.

 Sursă: http://forum.kde.org/viewtopic.php?f=66&t=107534

Kde 4.10- Appmenu

  Vești bune pentru utilizatorii de Kde cărora le place stilul de afișare al meniurilor din Mac OSX (Global Menus) sau mai recent Ubuntu, mai exact afișarea meniurilor nu în fereastra aplicației ci în partea de sus a desktopului, în centrul ecranului. Meniurile nu sunt integrate în panoul de sus (Kde are oricum implicit un singur panou...), apar pe desktop! Dacă avem panoul sus, bara de meniuri va apărea chiar sub acesta. În cazul în care avem mai multe ferestre, meniul va aparține celei active, cea utilizată în acel moment.

 Instalând appmenu-qt (deocamdată pachetul e valabil pentru Archlinux, OpenSuse și Kubuntu: http://gnumdk.blogspot.be/2012/11/appmenu-support-in-kde-410.html) și apoi setând opțiunea în systemsettings facem ca aplicațiile qt (Dolphin, Konsole, Krusader, Kopete, etc) să aibă meniurile în modul indicat.

  Setarea appmenu se face din: System Settings => Appearance => Style => Fine Tuning => Menubar (Configurări de sistem => Aspect aplicații => Stil => Reglaj fin => Bară de meniu) => selectăm Top screen menubar (Bară de meniu deasupra ecranului) => Apply (Aplică).

 Problema o constituie aplicațiile gtk (Firefox, Thunderbird, Chrome, Chromium, Gyachi, Pidgin, etc), nefiind aplicații qt nu respectă setarea privind appmenu. Soluția este instalarea pachetului appmenu-gtk, așa e numit în Arch, plus dependențele acestuia, plus libreoffice-extension-menubar și globalmenu-extension din AUR pentru LibreOffice și Firefox: .
 Detalii Arch: https://bbs.archlinux.org/viewtopic.php?pid=1229659

 Personal nu agreez absolut deloc acest mod de-a afișa meniurile, prefer modul ”clasic” de afișare în fereastră (dacă-s cu mouse-ul în mână nu văd de ce-aș plimba cursorul pe desktop aiurea când eu am cursorul în interiorul ferestrei, sau să vreau să mut fereastra pe desktop și-n loc de asta să-mi apară meniul...), dar mă bucură apariția acestei opțiuni, Kde se menține pe linia cunoscută a diversității și complexității, furnizând utilizatorilor multe opțiuni și lăsând utilizatorul să aleagă ce-i place!


 Pentru userii de Kubuntu: http://www.webupd8.org/2013/02/how-to-enable-new-kde-410-appmenu-title.html

Lucrul cu imagini și discuri cd/ dvd

 Chiar dacă nu mai sunt ce-au fost odată, discurile (cd, dvd) încă sunt folosite pe scară largă. Nu toate mașinile știu să booteze de pe USB, nu toți userii au stick usb sau sunt dispuși să-l folosească pentru instalări OS, unii mai avem dvd-playere stand-alone prin casă, mai salvăm pe dvd-uri backup-uri la sistem, sau datele importante, avem destule cd-uri și dvd-uri cu diverse chestii. Similar, avem de multe ori imagini .iso prin directoare (Downloads?).
                                   
                                  LUCRUL CU IMAGINI
GUI
Există diverse aplicații simplu de folosit, Acetoneiso2 de exemplu. Montăm imaginea și la dublu clic pe ea se deschide Dolphin în directorul cu conținutul imaginii (virtual-drives).

CLI
mkdir /mnt/iso (facem un punct de montare, asta doar prima dată/ totul se face ca root sau cu sudo)
mount -t iso9690 -o ro,loop imagine.iso /mnt/iso (montare/ acum putem umbla prin directoarele și fișierele conținute de imaginea .iso în orice administrator de fișiere: Dolphin, Krusader, mc, worker, etc)
umount /mnt/iso (demontare)
 Mc (Midnight Commander) este opțiunea ideală, mc știe să lucreze cu imagini .iso implicit, ca și cum ar fi fișiere normale (plus alte arhive, .rar, .zip, .rpm, etc), navigăm în locația unde avem imaginea, fără montare prealabilă, apăsăm Enter sau dăm clic pe imaginea .iso, vedem conținutul imaginii,navigăm ca printr-un director normal, etc! :D

dd if=/dev/sr0 of=/home/user/nume-imagine.iso
cat /dev/sr0 > nume-imagine.iso (ambele comenzi copie cd/ dvd ca imagine .iso pe hdd); /dev/sr0 este numele inscriptorului meu, aflați numele exact, plus informații utile cu: less /proc/sys/dev/cdrom/info

mplayer dvd:// /dev/sr0
cvlc dvd:// /dev/sr0   (ambele comenzi redau un disc dvd)
mplayer /dev/sr0 vcd://2
cvlc vcd:///dev/sr0 (ambele comenzi redau un disc vcd)
mplayer nume-imagine.iso
cvlc nume-imagine.iso    (ambele comenzi redau o imagine iso de pe hdd)




                          INSCRIPȚIONARE
 GUI
 Există diverse utilitare de inscripționat discuri:
1- K3b (Kde burn baby burn): copie discuri (pe alt disc sau crează imagine pe hdd), inscripționează imagini (face și verificarea md5sum!), proiecte audio, video, date, multisesiune, șterge discuri rescriptibile, extrage cd/ dvd audio/ video, etc. Chiar dacă este aplicația specifică Kde, k3b este folosit și de utilizatori de Gnome, Xfce, etc, datorită aptitudinilor sale și a complexității dar și a încrederii în aplicație.

 Putem de asemenea deschide k3b direct din administratorul de fișiere (Dolphin, Krusader, etc) cu clic dreapta de exemplu pe o imagine .ISO și apoi ”Deschideți cu k3b” sau clic dreapta- Acțiuni- ”Scrie imaginea pe disc cu k3b”. În cazul unui proiect video: clic dreapta pe fișierul video- Acțiuni- ”Creează proiect de fișiere cu k3b”.

 Iar la inserarea unui disc în unitatea optică ni se prezintă ca una din opțiuni deschiderea cu K3b:

2- Brasero: utilitarul din Gnome, mult mai simplu și (oarecum) mai intuitiv, de aceea există și useri de Kde ce-l preferă. Uneori simplitatea și intuitivitatea dau rateuri, rar, dar se-ntâmplă!

3- Xfburn: aplicația din Xfce, destul de simplă și aceasta, mie-mi pare o copie de k3b.

4- GnomeBaker: alt utilitar din Gnome.

 Plus alte ”arzătoare” d-astea, Graveman, Recorder, șamd.

 CLI
 Există și aplicații pentru linia de comandă, bashburn, mybashburn (ambele prezintă un gen de interfață ncurses și sunt intuitive, simplu de folosit, urmăm pur și simplu instrucțiunile, detalii aici: http://wiki.mandrivausers.ro/mandriva/ghid-2011/terminal_2#bashburn ).Screenshoturile cu bashburn și mybashburn sunt cu dedicație pentru @symbianflo, mare admirator. Și-al aplicațiilor respective, și-al ”fumeilor”!

 Umblă niște zvonuri (personal mă-ndoiesc c-ar fi ceva adevărat) că există utilizatori de Linux care ”prăjesc” discuri cd/ dvd în moduri chiar mai ciudate decât cu bashburn, folosind direct aplicații precum wodim (noul nume al cdrecord). Dacă există vreo fărâmă de adevăr gagii au tendințe masochiste, sau n-au parte de sex, sau o au mică, puterea de procesare zic, sau memoria RAM sau ceva...
 Evident că eu nu cunosc detalii, nu folosesc, o prezint ca pe o curiozitate! ;)

1- detectăm unitatea optică: wodim -checkdrive (în cazul meu unitatea e /dev/sr0)

2- nu strică să răsfoim puțintel manualul, just in case: man wodim

3- facem ce ne-am propus: wodim -v dev=unitate imagine.iso, în cazul meu de exemplu:
wodim -v dev=/dev/sr0 ~/Videos/Mageia-2-LiveCD-KDE4-Europe2-x86_64-CD/Mageia-2-LiveCD-KDE4-Europe2-x86_64-CD.iso
 Putem adăuga diverse opțiuni, în primul rând stabilirea unei viteze mici cu speed=x (unde x=o este viteza minimă, x=1= 150 KB/s pentru CD-ROM, 172 KB/ s pentru  CD- Audio și 1385 KB/ s pentru DVD, x=2, 4, etc sunt multiplii acestor valori, dar desigur că știți asta, ați citi manualul, nu? :D  ), -overburn pentru suprascriere (pentru imagini de 702 MB pe cd de 700 MB de exemplu), -eject pentru scoatere automată tray (tavă, suport) unitate optică la finalizare, șamd. Deci o comandă ar putea fi:
wodim -eject -v speed=0 /dev/sr0 Videos/Mageia-2-LiveCD-KDE4-Europe2-x86_64-CD/Mageia-2-LiveCD-KDE4-Europe2-x86_64-CD.iso 
4- în caz că nu avem acea imagine .iso trebuie în primul rând realizată:
mkisofs -r -o nume-imagine.iso /cale-către-director-cu-date
 Apoi scriem imaginea pe disc:
wodim -v speed=0 dev=/dev/sr0 nume-imagine.iso
5- dacă lucrăm c-un disc rescriptibil (re-writable), putem șterge datele de pe el:
wodim /dev/sr0 blank=opțiune-de-ștergere (all, disk, fast, session, etc, vedeți manualul sau wodim blank=help)

 COPIERE IMAGINE .ISO PE STICK USB
Putem copia o imagine .iso a unui OS și pe stick USB bootabil, folosind aplicații grafice precum Unetbootin sau din linia de comandă folosind dd (disk dump):
dd if=/cale-către-imaginea.iso of=/dev/sdx bs=4M 
dd if= dd if=Videos/Mageia-2-LiveCD-KDE4-Europe2-x86_64-CD/Mageia-2-LiveCD-KDE4-Europe2-x86_64-CD.iso of=/dev/sdb bs=4M (în acest caz stickul este /dev/sdb, folosiți fdisk -l sau lsblk pentru ba afla cum e denumit stickul și folosiți în comandă /dev/sdx nu /dev/sdx1!)

 Sursă: toate informațiile de mai sus sunt culese de pe net, de pe diverse situri, forumuri, bloguri în decursul a 4 ani de zile, deci mi-este greu să indic o sursă exactă, cu atât mai mult cu cât informații similare găsesc acum în zeci de locații, cine mai știe de unde anume le-am cules? Așa că: https://wiki.archlinux.org/index.php/CD_Burning

PS1: imaginea cu Mageia o aveam la dispoziție, mă frământa curiozitatea care-s motivele de-a ajuns așa popular pe http://distrowatch.com/, încă mă frământă... :(

 PS2: mulțumită lui symbianflo am aflat o metodă interesantă de-a folosi o distribuție Linux fără scriere pe cd/ dvd sau stick usb, bootare direct din imaginea iso: http://wiki.rosalab.ru/en/index.php/Booting_ROSA_from_iso_file. Sunt convins că metoda va deveni în curând valabilă pentru majoritatea distribuțiilor, cum au devenit comune ROMP, Klook, Stack-folders, creațiile rușilor de la http://www.rosalab.com/.

Mic sondaj

 Constat, oarecum surprins, că acest blog e citit (mai ales) de pe mașini folosind ca OS Windows. Pare ok, wingozu' e cel mai folosit OS. Dar acest blog e despre Linux și, mai mult chiar, despre CLI...
 E pur și simplu o tendință ascendentă, procentele cresc treptat, 47% pentru tot istoricul, 54% pentru ultima lună, 59% pentru ultima săptămână!

 O explicație posibilă ar fi că unii linuxiști (mulți!) mai bântuie pe aici de pe sistemele folosite la serviciu (wingozuri: 2000, Me, Xp, 7, etc). Din păcate datele privind browserele utilizate la navigare indică un procent imens pentru IE: 17%!!! Wtf, nu există useri conștienți (nu numai de Linux!) care să folosească IE! 17%??? :(

 Deci mi se pare evident că mulți utilizatori de windows nimeresc (cu sau fără voie) pe aici. Care-i explicația?
1- folosești Linux, intri aici de la ”scârbici” unde ai Windows; în caz afirmativ ce tip de articole ți se par utile/ interesante? Ceva dorințe?
2- ți-ai ”șifonat” Linuxu', acum ai intrat pe windowsu' de rezervă, cauți rezolvări; în acest caz ai găsit ceva util aici?
3- ești utilizator de windows, citești acest blog în ideea de-a trece pe Linux; dacă răspunsul e da, cât de utile ți se par materialele scrise? Ai făcut deja pasul cel mare? Îl vei face în viitorul apropiat?
4- treci pe-aici fiindcă-ți plac screenshoturile;  :(
5- orice alt motiv. Preferabil punctual, la obiect.

 În concluzie am setat comentariile anonime (ORICINE poate comenta, fără să aibă un cont Google, OpenID, etc), așa că vă rog să-mi împărtășiți motivele ce vă mână din spate! Nu mă-nțelegeți greșit, faptul că mulți useri de windows vizitează acest blog mă bucură (trăiesc cu impresia că sunt interesați de GNU/ Linux), dar în același timp mă surprinde procentul, asta-i tot!
 Mulțumesc anticipat celor ce vor binevoi să colaboreze!!!